E vară, toată lumea vine la mare și este important să știm locurile unde putem mânca relaxați, fără să avem surprize neplăcute, cum ar fi niște ospătari arțăgoși sau dezinteresați, niște preparate nu atât de gustoase sau care nu seamănă cu ce este prezentat în meniu, și așa mai departe. Fie că ești cu gașca, cu perechea sau cu familia la mare și ai ales Costinești-ul vara asta, am o recomandare de local numai bună, care să vă ia din presiunea alegerii unui loc pentru micul dejun, prânz sau cină!

Cu alte cuvinte, revenim puțin acasă, adică pe litoral, acolo unde farmecul Mării Negre este inegalabil și încă-mi amintește de copilărie. Și chiar și acum că am crescut (sau mai ales acum), mă consider și mai norocoasă că m-am născut aici. Fiindcă zilele astea de vară-mi țipă tare și clar că nu ai nevoie de prea multe să fii fericit: după-amiezile leneșe la plajă, pielea care atinge nisipul moale, plăcerea (care da, e la fel ca în copilărie) de a te arunca în valurile sărate, mai mult sau mai puțin pline de curenți sau alge, vântul care bate lent peste pielea încinsă și bronzată de peste zi, serile și plimbările pe faleză. Și toate astea sunt gratis, sunt la îndemâna noastră, ne fac să ne simțim plini și fericiți.

Așa că sâmbăta trecută a fost una din zilele astea. Când mersul la plajă, scufundările și jocurile din apă, statul la soare și o plimbare pe faleza din Costinești ne-a cam sporit apetitul pentru o masă delicioasă, dar nu orice fel de masă! Se pare că atât în călătorii, cât și acasă (mai nou), am început să ador locurile cu etaj și priveliște, iar dacă ai și o mare sau un munte cu un peisaj de te îndeamnă sa visezi, ba unde mai pui și niște decoruri instagramabile, e numai bine pentru mine.

Acum trecem la lucrurile mai puțin gratis, dar care tot sunt savuroase. La propriu.

Unde sa mancam in Costinesti?

Iar răspunsul a fost să mergem la La Cucina di Albert, un local care se află foarte aproape de plajă, și de Mega Discoteca Tineretului (că de asta chiar nu aveți cum să nu fi auzit, dacă ați ajuns măcar o dată în Costinești). Localul este prima pizzerie restaurant din Costinești, care a fost deschisă în 1998 și care oferă o varietate de preparate din bucătăria internațională.

Nu era prima dată când am încercat acest local, dimpotrivă, aveam un istoric destul de îndelungat acolo. Și o părere foarte bună, pe deasupra. Știam că au și etajul (acolo mă îndrept întotdeauna, dar trebuie să ajungeți după 12, ca să fie deschis), dar nu știam că au renovat sus acum 2 ani și că mă așteptau acolo niște mici pete de culoare, care dau foarte bine cu albul candelabrelor și al pereților, mai ales sub lumina care trece direct prin geamurile late.

Deci știam la ce să mă aștept, tot am fost plăcut surprinsă. Visam însă și la o priveliște ceva mai completă asupra mării (nu că ar fi prea încântătoare când e plaja supra-aglomerată de turiști), însă un cort ne cam umbrea perspectiva, dar tot am găsit un colțișor numai bun pentru asta. Și acum că decorul ne încânta peste măsură, am apelat și la ospătarii binevoitori să ne recomande ce să mâncăm, fiindcă da, meniul are o mulțime de variante și chiar nu știi ce să alegi! Deși teoretic pizza este punctul forte, am zis să fim puțin nonconformiști și să încercăm și alte rețete!

Ce sa comandam de mancare?

Mai întâi ne-am răcorit cu un mojito și o limonadă cu pepene, după care am și comandat. Să nu vă speriați că am luat ceva mai mult mâncărică, dar cum am zis, eram hămesiți după ziua destul de lungă și agitată: așa că eu am luat o doradă la cuptor (fiindcă știți cât adorăm peștele, mai ales vara), el a comandat niște pollo italiano (care arăta tare gustos cu cașcavalul topit pe deasupra și ciupercile înmuiate în sos; unde mai pui că avea și un plating senzațional).

Și pentru că totuși pastele sunt slăbiciunea mea, am ales și niște spaghete cu somon. A, și am apreciat ospătarul ne-a recomandat și câte un pahar de vin alb la pește (el a trebuit să refuze, fiindcă conducea). Ce-i drept, nu suntem foarte clari cu privire la ce a mâncat fiecare, fiindcă ne place (puțin spus, adorăm) să combinăm și să luăm de ici-colo câte o gură. Ok, nu știu cât de sănătos este, deci nu recomand astfel de obiceiuri culinare pe termen lung, dar pentru mine, care prefer varietatea până și în mâncare, este perfect.

Acum ce să vă mai zic? Că dorada se topește pur și simplu în gură și că este ușor picantă și se îmbină perfect cu legumele și sosul în care este făcută? Că puiul, cu sosul și ciupercile și cașcavalul topit se combină perfect și arată wow? Sau că spaghetele cu somon au fost cele mai bune pe care le-am mâncat? Aveam o reticență, ce-i drept, că mai avusesem niște încercări când mi s-au părut ușor grețoase și nu le puteam termina, încă acestea au fost perfecte. Și nu, aici nu se aplică scuza că atunci când ți-e foame orice e bun!

Dar în rest, nu o să spun mai multe și o să vă las pe voi să descoperiți! Atâta doar să vă puteți hotărî între toate bunătățile care apar în meniu. Cu pizza nu aveți cum să dați greș, anul trecut am mâncat și niște burgeri foarte buni, acum doi ani luasem un platou cu fructe de mare și chiar nu ne-au dezamăgit niciodată!

La final, nu rămâne decât să alegeți și un desert, să vă faceți siesta și să priviți la valurile poetice ale mării, la apusul romantic sau la alergătura turiștilor, după caz!